* Mi-a spus odată Părintele: „Bucureştiul are să fie al doilea Ierusalim. Să nu vă fie frică, căci Ţara Făgăraşului este păzită de Maica Domnului. Stă Maica Domnului în coate şi genunchi şi se roagă pentru Ţara Făgăraşului”. Iar eu i-am spus: „Vai, Doamne, cum să fim noi aşa de vrednici, noi – nişte păcătoşi, ca să stea Maica Domnului în genunchi să se roage pentru noi!?”. Şi mi-a răspuns: „Ascultă aici, Silvia, la voi e mănăstire la Sâmbăta, se face mănăstire la Bucium, se face la Berivoi, se face la Dejani şi se mai face una… Deasupra la munţii voştri veţi vedea o stea cu coadă. Când o veţi vedea se va întâmpla ceva [atunci a început revoluţia]. Şi tot în Munţii Făgăraşului se va arăta o cruce de stele, iar atunci va mai fi ceva: un eveniment mare. (Toacşe Silvia, Copăcel)
* „Ne-a mărturisit că nu va mai dura mult timp şi va pleca spre Împărăţia Tatălui Ceresc, dar că va părăsi această lume datorită unui complot mişelesc, al cărui scop va fi acela de a-l otrăvi. Totuşi, el nu va împiedica aceasta, deoarece atunci misiunea lui spirituală pe pământ va fi deja terminată. Apoi a scos dintr-un cufăr o carte groasă şi foarte uzată, scrisă în greaca veche, care provenea de la sfinţii creştini de la Muntele Athos. „În ea – ne-a spus părintele Arsenie – se găseşte descrierea hidrei cu răsuflarea otrăvitoare, care va urmări prin toate mijloacele să împiedice lumina şi voinţa dumnezeiască… Veţi vedea şi veţi înţelege spurcăciunea peste tot în jurul vostru: la serviciu, în magazine, în instituţiile statului, în conducerea lui şi mai ales în politică. Din nefericire, ea va intra pe furiş chiar şi în sânul Bisericii, murdărind unele suflete de aici. Aproape că oamenii îşi vor pierde speranţa. Doar cei care îşi vor păstra credinţa adevărată vor fi salvaţi şi mare va fi atunci Slava lui Dumnezeu peste ei”.
Apoi, părintele Arsenie a dezvoltat subiectul şi a spus ca această „lucrare diavolească” nu este ceva ce a apărut în vremurile noastre, ci ea durează din antichitate, de mii de ani, pregătind încetul cu încetul terenul pentru lupta finală care se apropie. Planul „lucrării diavoleşti” este minuţios şi, prin puterea banilor şi a viciilor, între care minciuna, prefăcătoria, intriga şi omorul sunt cele mai importante, cei care o săvârşesc au ajuns destul de aproape de ţelul lor principal, care este controlul şi dominarea întregii lumi… Aici, însă, părintele a făcut o afirmaţie neaşteptată, care a avut darul să ne şocheze într-o oarecare măsură. El a spus că, în mod paradoxal şi într-un interval de timp scurt, atenţia lumii se va concentra asupra ţării noastre, datorită schimbărilor extraordinare care vor avea loc şi a semnelor specifice care vor depăşi cu mult puterea limitată de înţelegere a cunoaşterii materialiste”. (Radu Cinamar- Viitor cu cap de mort – în culisele puterii, Editura Daksha)
* Mi-a mai povestit cineva că Părintele s-a rugat insistent la Dumnezeu pentru americani, să nu-i pedepsească, să-i ierte că şi ei sunt creaţia Lui şi să aibă milă de ei. Şi l-a dus Dumnezeu pe Părintele Arsenie să vadă ce e pe acolo – prin America – şi a zis Părintele: „Da, Doamne, sunt vrednici de pierzare”. Cum l-a dus? Nu ştiu. Nu cred că l-a dus cu trupul. L-a dus cu duhul. Ca urmare a ceea ce a văzut cu duhul, Părintele a pictat la Drăgănescu, deasupra scenei Învierii, mai multe clădiri moderne (turn) în flăcări, reprezentare care ar putea fi profetică (vezi cele două turnuri din „11 septembrie”).
Prea Sfinţitul Daniil, la înmormântarea PărinteluiArsenie, a spus că ar fi zis Părintele Arsenie aşa: „Vor veni necazuri mai mari decât Munţii Făgăraşului”. Ne-om duce la munţii Făgăraşului şi la dealul Prislopului să se prăvălească peste noi că nu mai putem rezista («Atunci vor începe să spună munţilor: Cădeţi peste noi!, şi dealurilor: Acoperiţi-ne!» – Lc.23, 30). Şi ne-om duce la morminte să iasă afară şi să intrăm noi de vii că nu mai putem rezista.
* Zicea Părintele Arsenie, parcă pentru toţi românii: „Îmi pare rău de voi că sunteţi slăbiţi în credinţă. Veţi cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de Dumnezeu, Care este tovarăşul de drum al fiecăruia, de la naştere până la moarte. Vor cădea şi cei aleşi. Îmi pare rău că sunteţi cei pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe şi alte îngrădiri. Vor lua totul!” (Sora Septimia Măniş, 81 ani, Codlea)
Am citit şi asta de ieri.
RăspundeţiŞtergereEu îl iubesc pe Părintele. Credinţa lui a fost foarte mare, de aici şi minunile pe care le săvârşea.
În altă ordine de idei, ŞI mie-mi plac situaţiile clare.
De ce nu pot posta comentarii la ultima ta postare?
:))
Era greseala mea. Nu dadusem acces la comentarii. Din viteza, nu din alt motiv...
RăspundeţiŞtergereEu nu stiu ce sa zic despre parintele. Am atitudine ambivalenta, exact ca fata de Iisus. Cateodata ma cutremur in fata lor, cateodata asa ma'nnerveaza fiecare, de zic numa' prostii despre ei!
:)
RăspundeţiŞtergereNu-i bai. Aşa se întâmplă până-ţi formezi propria convingere.
Cre'că ar fi util să-ţi dai seama ce anume te face să oscilezi în atitudine, ca să-ţi poţi stabiliza părerea.
Eu n-am cum să fac altfel decât fac în privinţa Părintelui. Habar-n-aveam cine sau ce era, dar o vreme am avut nişte vise lucide în care apărea un personaj în vârstă cu care discutam şi care mă învăţa unele lucruri.
Cre'că ţi-am mai povestit. Îi spuneam "Părintele" că aşa îmi venise să-i spun de la început.
Apoi, la vreo 6-8 luni după ce am avut prima oară visul cu el, mă aflam la un târg de carte şi nu'ş cum, dar ca teleghidată, m-am dus glonţ spre un stand şi am luat o cărticică de acolo. Pe coperta ei era imaginea Părintelui, mai tânăr decât în visul meu, dar - fără discuţie, era EL. Abia atunci am aflat numele şi statutul celui pe care-l visasem.
Fata, nu pot sa-i inteleg intru totul. E ceva care-mi scapa. La fiecare. E ceva mai presus de mine.
RăspundeţiŞtergereOsho, desi spiritual-eu am convingerea asta, "credinta ferma", cum spui tu- mi-e accesibil. Pe toate planurile. Si intelectual, "capesc", si altfel.
Pe crestinii astia nu pot sa-i rumeg, bre.
'Or fi avand nivele prea inalte pentru mine.
Eu am cetit despre el de multe ori in "Formula As". De acolo stiu.
Bre, e de înţeles.
RăspundeţiŞtergereReciteşte ce-ai postat despre legea rezonanţei şi ai să-ţi explici de ce rezonezi mai uşor cu unii maeştri şi mai sincopat cu alţii.
Dar nimic nu-i bătut în cuie şi lucrurile se pot schimba.
Nici eu nu vibrez în totalitate cu Părintele pentru că el era monah dedicat iar eu laică.
Dar, principiile rămân aceleaşi şi indiferent că eşti religios sau nu, Legea rămâne coloana vertebrală a unui sistem de valori ce sunt utile tuturor oamenilor. Că toate ale ei sunt bune şi demne de urmat, chit că alegi sau nu să practici şi ritualurile religioase.
O sa recitesc cand o sa repostez.
RăspundeţiŞtergereCa vazusi ca postai si o retrasei.